Arma nuclear
N'arma nuclear a l'é n'arma ch'a dòvra l'energìa liberà da reassion nuclear ëd fission o fusion për generé n'esplosion ëd potensa sensa precedent. Coste arme a peulo causé dëstrussion massisse e efet a long términ an sl'ambient e la salute uman-a. Durant la Guèra Frèida, l'Euròpa e ël Piemont a son trovàsse ant un contest ëd tension global, con base NATO an Italia ch'a podìo ospité arme nuclear.
Composission e produssion
[modìfica | modifiché la sorgiss]Le arme nuclear a peulo esse:
- Arma a fission (bombe atòmiche): A dòvro la division d'atòm pesant com l'urani-235 o ël plutòni-239, liberand energìa an caden-a.
- Arma a fusion (bombe a idrògen): A dòvro la fusion d'atòm ëd idrògen (deuteri e trissi), ma a ciamo na fission inissial për ativé ël process.
La produssion a ciama:
- Arichiment d'urani: Separé l'U-235 da l'U-238 con sentrìfughe o difusion gassosa.
- Tratament dël plutòni: Otnù da reator nuclear ch'a trasformo l'urani-238.
- Montagi ëd l'esplosiv: Combiné ël material fissìbil con esplosiv convensional për ativé la reassion.
An Piemont, a-i son pa d'impiant për prodùe arme nuclear, ma l'Italia a l'ha partessipà a programà NATO ëd condivision nuclear durant la Guèra Frèida.
Stòria
[modìfica | modifiché la sorgiss]La prima arma nuclear a l'é stàita realisà dël 1945 dal Proget Manhattan (Stat Unì), con l'esplosion 'd Trinity ant ël desert dël New Mexico. A la fin ëd la Sconda Guèra Mondial, le sità giaponèise ëd Hiroshima e Nagasaki a son ëstàite colpìe da bombe atòmiche, causand dzor a 200.000 mòrt.
Ant la Guèra Frèida, l'Euròpa a l'é dventà 'l camp ëd bataja antra NATO e Pat ëd Varsavia, con arme nuclear instalà an Italia, comprèisa base com Aviano (ant ël Véneto, ma con n'influensa an sjë strategìe piemontèise). An Piemont, la sità ëd Turin a l'ha vëddù manifestassion contra l'usagi d'arme nuclear, com cola dël 1983 contra l'instalassion ëd mìssij Cruise.
Ant j'agn '90, ël Tratà ëd Non Proliferassion Nuclear a l'ha limità la produssion, ma ancor ancheuj, Stat Unì, Russia, Cin-a, Fransa, Regn Unì, Israel, Pakistan, India, e Corea dël Nòrd a son nassion nuclear.
Sòrt d'arme nuclear
[modìfica | modifiché la sorgiss]Bombe atomiche (fission): Potensa fin a 500 chilotòn.
Bombe termonuclear (fusion): Potensa fin a vàire megatòn.
Arme tàtiche (es. mìssile a curt ragg): Për us limità ant le bataje.
Arme sòta j'eve (es. mìssile balìstich): Lancià da sot-marin.
Utilissassion
[modìfica | modifiché la sorgiss]Militar: Dësfonsion (deterensa), menasse ëd dëstrussion reciproca assicurà (MAD).
Polìtich: Strument ëd negossiassion ant ij tratà antërnassionaj.
Sientìfich: Test ant j'ani '50-'60 për studié j'efet dj'esplosion.
Impat ambientaj e umanitari
[modìfica | modifiché la sorgiss]Bòt nuclear: Onda 'd scòssa, radiassion tèrmica, e precipitassion radioativa.
Invern nuclear: Pover ch'a blocherìa la lus solàr, con efet globaj.
Maladìe da radiassion: Leucemìa, tumor, e mutassion genétiche.
An Piemont, j'efet ipotétich ëd n'atach nuclear a sarìo devastant për l'agricoltura e le sità, dzortut considerà la densità ëd popolassion.
Arma nuclear e cultura piemontèisa
[modìfica | modifiché la sorgiss]Manifestassion: An j'agn '80, Turin a l'é stàita sènter ëd proteste contra j'arm nuclear NATO, con partessipassion dë student e sindacà.
Musé: Ël Musé Nassional dla Siensa e dla Tecnologìa a Milan (visin al Piemont) a ospita esposission dzora a l'energìa nuclear.
Literatura: Scritor piemontèis com Primo Levi a l'han discutù ij perìcoj dla tecnologìa militar ant soe euvre.
Avnì dle arme nuclear
[modìfica | modifiché la sorgiss]Le sfide modèrne a ancludo:
- Disarm: Tratà antërnassionaj com ël New START (2021) për ridùe j'arsenaj.
- Non-proliferassion: Controlé lë spantiesse dle tecnologie nuclear.
- Sicurëssa: Prevëni j'atach terrorìstich o incident.