Chimica inorgànica
La chìmica inorgànica a l'é la branca dla chìmica ch'a studia ij compost inorgànich, visadì coj ch'a conten-o pa dle liure carbòni-idrògen (C-H), fàit ecession për cheich compòst com ël diòssid ëd carbòni (CO₂) e ij cianur. A l'ha com camp d'arzerca la sìntesi, la caraterisassion e l'utilisassion ëd mineraj, metaj, gas e àutri element dla tàula periòdica.
Stòria
[modìfica | modifiché la sorgiss]La chìmica inorgànica a l'ha soe rèis ant l'antichità, con lë studi dij metaj (esempi: ram, fer) e dij sò mineraj. Ant ël sécol XVIII, Antoine Lavoisier a l'ha definì ij concet ëd element e combinassion chìmica, anandiand la chìmica moderna. Ant ël sécol XIX, lë svilup dla taula periòdica da part ëd Dmitrij Mendeleev a l'ha organisà j'element an base a soe propietà. An temp recent, la chìmica inorgànica a l'ha dësvlupà àree com la chìmica dij coordinand (ligand e metal) e la chìmica dlë stat sòlid.
Concet Base
[modìfica | modifiché la sorgiss]Element e Compost: J'element inorgànich a son tuti coj dla tàula periòdica, mentre ij compost a peulo esse:
- Binari (esempi: NaCl, CO₂).
- Ternari (esempi: CaCO₃, H₂SO₄).
Ligam chìmich: Principalment iònich (tra metal e nen-metal), covalent (condivision d'eletron), e metàlich (eletron lìber).
Propietà Periodiche: Arferìe a la posission dël element ant la tàula (esempi: eletronegatività, ragg atòmich).
Aplicassion Pràtiche
[modìfica | modifiché la sorgiss]Industria: Produssion d'àcid solfòrich (H₂SO₄) për fertilisant, silissi për semicondutor.
Medzin-a: Compost ëd plàtini ant ij chemioteràpich, fluorur ant l'igien-e dental.
Ambient: Tratament ëd l'eva con cloro (Cl₂) o òssid ëd fer për eliminé j'ampurità.
Tècniche d'Analisi
[modìfica | modifiché la sorgiss]Spetroscopìa: Për identifiché j'element an base a l'assorbiment ëd lus.
Diograssìa a rag X: Për determiné la strutura cristalin-a.
Microscopìa eletrònica: Për osservé la morfologìa dij material.
Sfide Moderne
[modìfica | modifiché la sorgiss]Material për l'energìa renovàbil: Catalisador për célule a idrògen, baterie al liti.
Chìmica verda: Sìntesi sensa solvent tòssich o consum energétich elevà.
Arserca ant ij nanomaterial: Partìcole d'òr për aplicassion médiche.
Conclusion
[modìfica | modifiché la sorgiss]La chìmica inorgànica a l'é un camp dinàmich ch'a colega siensa, tecnologìa e società.
Varda ëdcò
[modìfica | modifiché la sorgiss]Riferiment
[modìfica | modifiché la sorgiss]Cotton, F.A. (1999). Chìmica Inorgànica Avansà.