Energìa nuclear
L'energìa nuclear a l'é l'energìa liberà durant le reassion ch'a modifico ël nùcleo dj'àtom, com la fission (s-ciapament ëd nùcleo pesant) o la fusion (union ëd nùcleo leger). A l'é na sorgiss d'energìa potent ma discutùa për sò arzigh e ij sò benefissi, dzortut an relassion a la produssion d'eletricità e a l'ambient.
Stòria dl'energìa nuclear
[modìfica | modifiché la sorgiss]L'utilisassion dl'energìa nuclear a l'é ancaminà con jë studi dzor la radioatività:
- 1896: Henri Becquerel a dëscheurv la radioatività natural.
- 1938: Otto Hahn e Fritz Strassmann a realiso la prima fission nuclear artifissial.
- 1942: Enrico Fermi a costruiss ël prim reator nuclear (Chicago Pile-1) për generé na reassion a caden-a controlà.
- Agn 1950: Aparission ëd le prime sentral nuclear për produssion d'eletricità (es: Obninsk, URSS, 1954).
- Agn 1986: Incident ëd Chernobyl (Ucrain-a), un dij pì grev disastr nuclear.
- Agn 2011: Incident ëd Fukushima (Giapon) causà da un tsunami.
- Sécol XXI: Ricerca an sla fusion nuclear (es: proget ITER) e svilup ëd reator pì sigur.
Sòrt ëd reassion nuclear
[modìfica | modifiché la sorgiss]Fission Nuclear
[modìfica | modifiché la sorgiss]A consist ant ël s-ciapé ël nùcleo d'un àtom pesant (es: urani-235 ò plutoni-239) an doi nùcleo pì cit, liberand energìa e neutron ch'a peulo continué la reassion. A l'é dovrà ant le sentraj nuclear atual.
Fusion Nuclear
[modìfica | modifiché la sorgiss]A l'é l'union ëd doi nùcleo leger (es: idrògen) për formene un pì pesant (es: eli), liberand energìa. A l'é ël process ch'a alimenta le stèile, ma a l'é ancó nen controlà për usagi comercial.
Aplicassion
[modìfica | modifiché la sorgiss]Produssion d'eletricità: Sentraj nuclear a fornisso ~10% dl'energìa mondial (2023).
Medzin-a: Radioisòtop për terapìe contra ël càncher e diagnòstica.
Industria: Contròl ëd qualità con radiografìa, sterilissassion d'utiss.
Spassi: Generator termoeletrònich (RTG) për mission spassiaj.
Militar: Produssion d'arme nuclear e propulsion ëd nav.
Benefissi
[modìfica | modifiché la sorgiss]Emission bassa: A produv pa CO₂ durant ël fonsionament.
Potensa elevà: Na cita quantità ëd combustìbil a genera motobin d'energìa.
Continuatività: A peul furnì energìa costanta (base load), divers da le rinnovàbij intermittente.
Arzigh e Sfide
[modìfica | modifiché la sorgiss]Scart radioativ: Gestion complicà dë scart ch'a peulo esse pericolos për milen d'agn.
Incident grav: Possibilità d'acident con lìberassion ëd radiassion ant l'ambient.
Proliferassion: Arzigh ëd dovré le tecnologìe për fabriche d'arm.
Cost àut: Costrussion e manteniment ëstermà ëd le sentraj.
Oposission pùblica: Tension sossiaj për motiv ëd sicurëssa.
Tecnologìe Moderne
[modìfica | modifiché la sorgiss]Reator ëd Generassion IV: Design pì sigur e eficient (es: reator a sal fondù).
SMR (Small Modular Reactor): Reator cit e modulà për aplicassion locaj.
Fusion a confinament magnétich: Proget ITER (Fransa) për imité ël Sol.
Torio: Combustìbil alternativ a l'urani, con men scart radioativ.
Curiosità
[modìfica | modifiché la sorgiss]La Fransa a produv ~70% ëd soa eletricità con l'energìa nuclear.
Ël Giapon, apress Fukushima, a l'ha sarà vàire sentraj ma a l'ha ancaminà a duverteje torna.
Ant ël Gabon (Àfrica), a esisto ij sol reator nuclear naturaj, formasse 2 miliard d'agn fa.
Conclusion
[modìfica | modifiché la sorgiss]L'energìa nuclear a l'é na fòrsa ambivalenta: da na part, a peul contribuì a la lotta contra ël càud global; da l'àutra, a pòrta arzigh significativ. La decision ëd dovrela a dipend da la capacità ëd gestì ij perìcoj e da j'avansament tecnològich. Con ël svilup ëd reator pì sigur e la fusion nuclear, cost'energìa a podrìa avèj un ròl crijant ant un futur sostenìbil.