Vai al contenuto

Turbin-a eòlica

Da Wikipedia.

Turbin-a eòlica a l'é n'angign ch'a convert l'energìa cinética dël vent an eletricità, dovrà ant le central eòliche për generé energìa renovàbil. Coste turbin-e a son componùe da na tor, un rotor con tre o pì pale, e un generator, e a son n'element ciav ant la transission vers n'energética pì sostenìbil.

L'usagi dël vent për generé fòrsa a armonta a le roe idràuliche e ij mulin a vent medievaj. La prima turbin-a eòlica moderna për prodùe eletricità a l'é stàita realisà dël 1887 da Charles F. Brush ant jë Stat Unì. Ant j'agn 1970, la crisi dël petròli a l'ha s-ciapà l'anteresse për coste tecnologìe, e ant ël sécol XXI, l'ariv dij material e dj'arzigh a l'ha fàit dle turbin-e eòliche un-a dle sorgiss d'energìa pì spantià al mond.

Prinsipi ëd fonsionament

[modìfica | modifiché la sorgiss]

Na turbin-a eòlica a travaja an ës manera:

  1. Ël vent a colpiss le pale, fàite ëd fibra ëd véder o carbòni, e a-j fa viré.
  2. Ël rotor (colegà a le pale) a trasmet la rotassion a un generator ant la torëtta (la strutura an sima a la tor).
  3. Ël generator a convert l'energìa mecànica an eletricità, ch'a peul esse anvià a la rej o memorisà an baterìe.

Ij component prinsipaj a son:

  • Pale: Progetà për ciapé l'energìa dël vent an manera eficient.
  • torëtta: A conten ël generator, ij fren, e ij sistema ëd contròl.
  • Tor: Strutura àuta ch'a eleva le pale për ciapé vent pì fòrt e costant.

Tipo ëd turbin-e eòliche

[modìfica | modifiché la sorgiss]
  • Ass orisontal (HAWT): Le pale a son montà paralel al teren. A l'é ël model pì comun, dovrà tant an teren che an mar.
  • Ass vertical (VAWT): Le pale a giro an tòrn a n'ass vertical. Meno efissient, ma adatà a zòne urban-e con vent variàbil.
  • Onshore: Instalà an sla tèra ferma, ant le zòne ventà.
  • Offshore: Posissionà ant l'océan, anté che ël vent a l'é pì fòrt e costant.
  • Produssion d'eletricità: Parch eòlich con desen-e o senten-e ëd turbin-e colegà a la rej.
  • Usagi locaj: Turbin-e cite për alimenté ca, asiende agricole, o comunità isolà.
  • Ibridassion: Combinà con d'àutre sorgiss renovàbij (solar, idroelétrica) për na fornitura pì stàbil.

Sfide e crìtiche

[modìfica | modifiché la sorgiss]
  • Intermitensa dël vent: La produssion a dipend da le condission meteo.
  • Ambientaj: Impat su j'osèj e le ratovolòire, con arzigh ëd collision.
  • Inquinament sonor: Ël rumor generà da le pale a peul dé fastudi a j'abitant davzin.
  • Còst d'instalassion: Investiment inissiaj àut për infrastrutura e colegament a la rej.

Turbin-e eòliche ant ël Piemont

[modìfica | modifiché la sorgiss]

Ël Piemont a l'ha vàire instalassion eòliche, dzortut ant le zòne montagnin-e e dle colin-e:

  • Parch eòlich ëd Cilian: 10 turbin-e ch'a produvo energìa për 15.000 famije.
  • Turbin-e ant la Val d'Osta: An colaborassion con le comunità locaj për un dësvlup sostenìbil.
  • Proget ëd montagna: Mini-turbin-e për le borgià isolà dle Alp.

Le neuve técniche a ancludo:

  • Turbin-e flotant: Për instalassion offshore an aque pì profonde.
  • Material avansà: Pale pì lingere e resistente, ch'a aumento l'efissiensa.
  • AI për prevision: Sistema basà an sl'inteligensa Artifissial për otimisé la produssion.

Colegament estern

[modìfica | modifiché la sorgiss]