Vai al contenuto

Fringilla coelebs

Da Wikipedia.
Vos an lenga piemontèisa
Për amprende a dovré 'l sistema dle parlà locaj ch'a varda sì.
?frangoj, fringoj

Classìfica sientìfica
Regn: Animalia
Phylum: Chordata
Class: Aves
Órdin: Passeriformes
Famija: Fringillidae
Géner: Fringilla
Specie: F. coelebs
Fringilla coelebs
(Linneus, 1758)
N'àutr mas-cc
Na fomela
Fringilla coelebs
Na nià

Frangoj

Descrission

Ël Fringilla coelebs (frangoj) a l'é un dij passeriform pì comun e spantià d'Euròpa . A l'é longh 14-16 cm, con n'aliura ëd 24,5-28,5 cm e a peisa 18-29 g . Ël mas-cc a l'é motobin colorà: la front e la coron-a a son gris bleu, la schin-a a l'é castan, la gropera a l'é vërda oliva, e la gola, ël pét e le ciafele a son reusa o rossastr . L'ala a l'ha doe bande bianche caraterìstiche . La fumela a l'é pì smòrta, con le part superior gris-brune e le part inferior gris giaunastre, ma a manten le doe bande bianche an sj'ale . Sò crij pì conossù a l'é un fòrt "pink-pink" o "fink" ch'a l'ha daje 'l nòm an anglèis (chaffinch). Ël cant a l'é na ciaciarada rica ch'a finiss con n'arlam final caraterìstich .

Ambient

A viv ant na gran varietà d'ambit forestaj: bòsch ëd latifeuje e conìfere, raisure, sev, parch e giardin . A mostra na preferensa për ij bòsch con sota-bòsch nen tròp s-ciass. An invern, a frequenta 'dcò ij teren coltivà e le zòne duverte, andova a s'ambaron-a an strop për sërché da mangé . A mangia dzortut smens, ma durant la stagion ëd riprodussion a dà la preferensa a j'inset e a soe larve për nurì ij cit . A fà 'l nil ant la forca 'd n'erbo, a 2-8 méter da tèra, e a duverta 4-5 euv, ch'a cheuv për 12-14 di .

Distribussion

A l'é spantià an tuta Euròpa, ant l'Àfrica dël Nòrd, ant j' Ìsole Canarie e an Asia fin-a a la Siberia . Le popolassion dël nòrd e dl'est a son migratris e a passo l'invern ant le zòne pì càude . An Italia a l'é present an tuta la penìsola e an Sicilia, tant 'me sedentari che 'me invernant. La popolassion europea a l'é stimà an 185-269 milion ëd cobie e a l'é an chërsùa; për sòn a l'é classificà "Arzigh Minim" (LC) da l'IUCN . Ël nòm sientìfich coelebs (ch'a veul dì "solitar" o "célibe") a l'é stàit dàit da Linneo përchè an soa Svessia, le fumele a migro vers sud d'invern, an lassand ij mas-cc da soj.

Arferiment bibliogràfich për chi a veul fé dj'arserche pì ancreuse