Phellinus pilatii
| Vos an lenga piemontèisa | |
| Për amprende a dovré 'l sistema dle parlà locaj ch'a varda sì. |
Na lenga: Phellinus pilatiiDescrissionËl Phellinus pilatii (ancheuj classificà 'me Sanghuangporus pilatii ) a l'é un fonz basidiomicet peren dla famija dle Hymenochaetaceae . A l'é stàit descrivù për la prima vira dël 1968 an Repùblica Ceca . Ël fonz (basidiòma) a l'é resupinà, a forma 'd crosta ch'a ven fòra ant ij bion dj'erbo, spëss 2-3 cm . Ij pòr a son cit (4-5 për mm), color òcra . Le spore a son elìtiche, giàune ciàire, gròsse 4-5 × 3-3,5 µm . AmbientA chërs an dzora a j'albre, dzortut an dzora a albre (Populus alba e P. × canescens), sia vive che mòrte . As treuva ant ij përtus (cavità) dij tronch, andoa a forma na marseugna bianca . A l'é na specie ràira e localisà, spantià an Euròpa sentral e meridional . Distribussion italian-aAn Italia a l'é stàit trovà për la prima vira dël 1995 ant la Foresta dla Mesola (Ferrara), andoa a chërs an dzora a albre veje . A l'é considerà motobin ràir . Comestibilità
As peul nen mangesse . A l'ha n'anteresse sientìfich e conservassionìstich: a l'é classificà an perìcol (EN) an vàire paìs e a l'é protegiù . Arferiment bibliogràfich për chi a veul fé dj'arserche pì ancreuse
|