Vai al contenuto

Sylvia atricapilla

Da Wikipedia.
Vos an lenga piemontèisa
Për amprende a dovré 'l sistema dle parlà locaj ch'a varda sì.
?ciafeu, testanèira

Classìfica sientìfica
Regn: Animalia
Phylum: Chordata
Class: Aves
Órdin: Passeriformes
Famija: Sylviidae
Géner: Sylvia
Specie: S. atricapilla
Sylvia atricapilla
(Linnaeus, 1758)
Na fomela
Un mas-cc giovo
Euv ëd Sylvia atricapilla
Cuculus canorus bangsi + Sylvia atricapilla

Sylvia atricapilla

[modìfica | modifiché la sorgiss]

Àutri nòm an piemontèis: capinera, soa .
La Sylvia atricapilla (testanèira) a l'é un dij osèj pì comun e conossù dla famija dij Sylviidae. A l'ha na longhëssa ëd 13-15 cm, n'aliura ëd 20-23 cm e a pèisa 14-26 g . A l'é caraterisà da un marcà dimorfism sessual. Ël mas-cc a l'ha la part superior gris olivastr, la part inferior gris ciaira, e na calòta nèira (da sì 'l nòm) an sla testa . La fumela a l'é motobin smijanta ma a l'ha la calòta 'd color castan . Tùit e doi a l'han na colorassion discretament uniforma, sensa marcature vistose. Sò cant a l'é rich, melodios e varià, soens confondù con col dl'arsigneul, ma pì fòrt e articolà. A fà 'dcò un crij "tac" sech.

A viv ant ij bòsch mës-cià, ij parch, ij giardin e le sev, da la pian-a a la montagna fin a 1.500 méter . A mangia dzortut inset e gale, e a fà 'l nil ant ij busson . A l'é na specie migratris parsial: le popolassion dël nòrd e dl'est d'Euròpa a migro vers sud, cole dl'ovest e dël sud a son pì sedentarie .

A l'é spantià an tuta l'Euròpa e ant l'Asia fin-a a la Siberia ossidental . An Italia a l'é comun an tuta la penìsola, an Sicilia e an Sardëgna, tant com nidificant che com invernant . La popolassion italian-a a l'é stimà an 1,3-2,6 milion ëd cobie e a l'é stàbil . A l'é classificà "Arzigh Minim" (LC) da l'IUCN .

Arferiment bibliogràfich për chi a veul fé dj'arserche pì ancreuse

[modìfica | modifiché la sorgiss]