Vai al contenuto

Tetrao tetrix

Da Wikipedia.
Vos an lenga piemontèisa
Për amprende a dovré 'l sistema dle parlà locaj ch'a varda sì.
?siri, fasan ëd montagna

Classìfica sientìfica
Regn: Animalia
Phylum: Chordata
Class: Aves
Órdin: Galliformes
Famija: Phasianidae
Géner: Tetrao
Specie: T. tetrix
Tetrao tetrix
(Linnaeus, 1758)
Àutri nòm

Lyrurus tetrix

Na fumela
N'euv ëd siri
Ij cassador a lo conòsso dai sò giass

Ël siri

Descrission

Ël Tetrao tetrix (siri) a l'é n'osel dla famija dle Phasianidae, caraterisà da un marcà dimorfism sessual. Ël mas-cc a l'é àut fin-a a 60 cm e a peul rivé a 1,5 kg. A l'ha un piumagi nèir lustr con arfless metallich bleu, la coa a forma ëd lira con le piume lateraj curvà vers fòra, e 'l sota-coa e la part sota dj'ale bianch. Na riga rossa dzora a j'euj a dventa motobin evident ant ël period dj'amor. La fumela a l'é pì cita (40 cm) e a l'ha 'n piumagi brun grisastr macià, për camufesse ant l'ambient.

Ambient

A viv ant le zòne alpin-e e subalpin-e, fin-a al lìmit superior dël bòsch, an tra 1.500 e 2.100 méter d'autëssa. A preferiss ij teren con bussonà 'd mirtij, bruere e pra alpin con chèich erbo spantià (malëzzo, pin, biole). A mangia dzortut materiaj vegetaj: gëmme, uje, feuje e blee 'd mirtij, ma ij cit a mangio motobin d'inset. D'invern, për risparmié energìa, a së scava di përtus ant la fiòca andoa as ripòsa [6].

Distribussion

As treuva an Euròpa e Asia setentrional, da la Gran Brëtagna e j'Alp fin a la Siberia e la Cin-a setentrional. An Italia a l'é present an tut l'arch alpin, da j'Alp Marìtime a le Càrniche, con na popolassion stimà d' 10-12 mila mas-cc (primavera) . An Piemont a viv an sij massiss montagnos prinsipaj (Gran Paradis, Monvis, Alp Marìtime).

Arferiment bibliogràfich për chi a veul fé dj'arserche pì ancreuse