Berberis vulgaris

Da Wikipedia.
Vos an lenga piemontèisa
Për amprende a dovré 'l sistema dle parlà locaj ch'a varda sì.
?crespin

Classìfica sientìfica
Regn: Plantae
Division: Magnoliophyta
Class: Magnoliopsida
Órdin: Ranunculales
Famija: Berberidaceae
Géner: Berberis
Specie: B. vulgaris
Berberis vulgaris
L.

Berberis vulgaris[modìfica | modifiché la sorgiss]

Busson aut da un a tre méter, con gròsse reis brun-e da fòra e giaune da drinta; la pianta a l'é motobin ramificà con branch spinos. Le feuje a son elìtiche, motobin gorëgne. A l'inisse dij ramet a-i son dle spin-e ch'a foro motobin. Le fior a son dle pan-e ëd 15-20 fiorin-e ëd color giaun. Ij frut a son dle còcole ross-coral, un pòch bruschëtte.

Ambient[modìfica | modifiché la sorgiss]

A chërs ant le zòne montagnose sëcche, al bòrd dij bòsch, ant le sev, ant ij pra, dal livel dël mar fin a 2000 méter. Ij frut a maduro an stèmber-otober.

Proprietà[modìfica | modifiché la sorgiss]

A l'ha ëd propietà amaricante, tòniche, depurative, diurétiche.

Cusin-a[modìfica | modifiché la sorgiss]

A l'otonn as cheujo le còcole da dovré frësche o sëcche për preparé marmadle o siròp dal savor bruschet.

Galerìa[modìfica | modifiché la sorgiss]

Arferiment bibliogràfich për chi a veul fé dj'arserche pì ancreuse[modìfica | modifiché la sorgiss]

  • Berberis vulgaris L.