Pianeta

Da Wikipedia.
Vos an lenga piemontèisa
Për amprende a dovré 'l sistema dle parlà locaj ch'a varda sì.


Un pianeta (dal grech πλανήτης [planɛː́tɛːs] = vagabond) a l'é un còrp celest ch'a òrbita antorn a n’ëstèila për via dla fòrsa d'atrassion gravitassional.

L'Union Astronòmica Antërnassional për s-ciairì la diferensa tra pianeta e d'àitr còrp celest che a son nen ëd pianeta (asteròid, stèile e satélit) dël 2006 a l'ha tirà fòra na definission pì precisa.

Sta definission a dis che un pianeta a l'é un còrp celest che a òrbita antorn a n’ëstèila, che a l'abia na massa ch'a basta për deje na forma sférica, ma ch'a basta nen për dé l'andi a na reassion nuclear; e ch'a l'abia nen an soa banda orbital dj'àutri còrp pì grand ëd chiel o dla medema taja.

Pianeta dël sistema solar[modìfica | modifiché la sorgiss]

J'eut pianeta dël sistema solar (*)

Ij pianeta ch'i conossoma mej a son coj ch'a òrbito antorn al Sol. A son eut: Mercuri, Vénere, la Tèra, Mart, Gieuv, Saturn, Uran e Netun. Ij primi quatr, che a son dit pianeta terestr o pianeta rocos, a son coj ch'a smijo a la Tèra, an essend pì cit e fàit ëd pera. J'àitr quatr, che a son dit pianeta giovian o gigant gaseus, a son coj ch'a smijo a Gieuv, an essend pì gròss e fàit ëd gas.

Caraterìstiche prinsipaj dij pianeta dël sistema solar
(*) Nòm Diàmeter
equatorial
[Tèra=1]
Massa
[Tèra=1]
Ragg ëd l'òrbita
(UA)
Temp ëd rivolussion
(agn)
Inclinassion
an sël pian equatorial dël Sol (°)
Ecentricità
dl'òrbita
Temp ëd rotassion
(di)
Satélit
conossù
Anéj Atmosfera
Pianeta rocos 1 Mercuri 0,382 0,06 0,39 0,24 3,38 0,206 58,64 - -
2 Véner 0,949 0,82 0,72 0,62 3,86 0,007 243,02 - CO2, N2
3 Tèra 1,00 1,00 1,00 1,00 7,25 0,017 1,00 1 N2, O2
4 Mart 0,532 0,11 1,52 1,88 5,65 0,093 1,03 2 CO2, N2
Gigant gaseus 5 Gieuv 11,209 317,8 5,20 11,86 6,09 0,048 0,41 79 si H2, He
6 Saturn 9,449 95,2 9,54 29,46 5,51 0,054 0,43 ~200 vàire H2, He
7 Uran 4,007 14,6 19,22 84,01 6,48 0,047 -0,72 27 si H2, He
8 Netun 3,883 17,2 30,06 164,8 6,43 0,009 0,67 14 si H2, He

Esopianeta[modìfica | modifiché la sorgiss]

Fòra dël sistema solar i l'oma già trovane na milen-a, combin che a sìa nen facil s-ciaireje. Costi-sì a son ciamà pianeta extrasolar o esopianeta. A son tuti ëd gròssa taja e a giro dantorn a stèile ëd nòstra galassia. Ma j'astrònom a chërdo che quasi minca stèila a n'abia quàidun e che a-i na sìo 'cò ëd cit.